ytyt

Oamenii sunt irationali. Foarte irationali. De data asta, m-as limita la cuvantul „irationali“ pentru ca prostia e mult mai vasta si mai misterioasa. Nu vorbesc de faptul ca oamenii iau decizii pripite, sub imperiul emotiilor (prin definitie irationale) sau de faptul ca sunt atat de prinsi de o ideologie, secta, convingere sau, pur si simplu, sunt atat de convinsi ca au dreptate, incat nu mai vad alternativa, variantele suplimentare (sau chiar opuse), dar mai bune…

Nu o prostie va fi fost nazismul? Sau nu e o prostie din partea tinerilor care se arunca in aer in numele unei religii? Sa zicem ca, in general, orice comportament autodistructiv, constient sau inconstient autodistructiv, este irational si prostesc. Sunteti de acord? Problema prostiei umane este atat de vasta si de importanta, incat celebrul intelectual Umberto Eco s-a gandit sa alcatuiasca o enciclopedie a acesteia. Se declara intr-un interviu fascinat de prostie. Prostia merita mult mai multa atentie decat i se acorda. Studiul stangaciilor umane este extrem de util.

Am citit de curand ca, in instructajul pompierilor, americanii s-au „prins“ ca prezentarea cazurilor de greseli, de strategii slabe in lupta cu focul, este mai utila decat a le spune ce sa faca. Cu alte cuvinte, „asa nu“ (evita greselile, fii atent la prostii posibile) e mai eficient decat „fa asa si asa“. Bun de luat aminte in orice proces pedagogic!

Esti irational. La fel si eu

Felul cum oamenii isi dau cu dreptul in stangul ar fi un pretext de reflectie filozofica. Gandirea umana are multe lipsuri – si vorbesc de mai luminate minti, de oameni asezati comod azi in istoria ideilor. De la Aristotel la contemporani, cartile sunt pline de greseli, de idei predicate cu incredere, dar fara niciun fundament. De altfel, oamenii, cu cat sunt mai inteligenti, cu atat par sa fie mai irationali.

Surprinzator? Oamenii inteligenti gasesc mult mai usor argumente pentru ideile lor si astfel le intaresc, sunt mai convinsi ca au dreptate. Este ceea ce ganditorul american Michael Shermer numeste „imunitate cognitiva“. Shermer a fost educat intr-ale teologiei, pentru a deveni ulterior adept al gandirii corecte, psiholog si redactor-sef al prestigioasei publicatii Skeptic Enquirer.

In cartea savuroasa „De ce cred oamenii in bazaconii“ (Humanitas, 2010) el spune ca „suntem trestii ganditoare, nu fiinte rationale“. Despre adultii educati, el spune ca „cei inteligenti si realizati isi schimba rareori presupunerile fundamentale. Cu cat indivizii au acumulat mai multe cunostinte si cu cat teoriile lor sunt mai intemeiate, cu atat mai multa incredere au in ideologiile lor. Ajung la un fel de imunitate ideologica fata de ideile noi care nu se potrivesc cu cele vechi“.

Englezul Stuart Sutherland s-a preocupat in timpul vietii de aspectele absurde ale gandirii omenesti. Ca psiholog, l-a interesat felul cum oamenii iau decizii si a descoperit ca exista tipare de irationalitate in care cadem, ca mustele, cu totii. Iata-le:

 

  1. oamenii nu isi acorda timp sa gandeasca serios inainte de a actiona

Oamenii actioneaza spontan, aproape pe negandite, lasand pe mai tarziu reflectia asupra consecintelor (pe care ar fi bine sa le anticipeze). De exemplu: se arunca intr-o relatie adultera „ca sa se razbune“ sau „pentru ca nu se poate opune“. Consecintele … mai tarziu.

  1. oamenii gandesc luand in calcul informatiile cele mai recente si mai puternice emotional

De pilda, dupa un accident aviatic, evita sa ia avionul, desi probabilitatea ca sa mai aiba loc un asemenea incident este infima. Calea aeriana e mai sigura decat cea rutiera. Sau: dupa un cutremur creste numarul de cereri de asigurari de case si de viata. Dar in aceeasi zona seismica, odata cu timpul, scade impactul emotional si oamenii uita si nu se mai asigura…

  1. oamenii sunt influentati de ideile prezentate primele si ultimele…

… nu cele de la mijloc. Cele prezentate recent sunt interpretate in lumina primelor. Adica prima impresie conteaza enorm, pur si simplu (cine lucreaza in comunicare stie). Efectul acesta ne guverneaza toate functiile, inclusiv memoria. Cand li se cere sa isi aminteasca o lista de elemente, in orice ordine, oamenii au tendinta sa inceapa cu ultimele elemente din lista, pe care si le amintesc cel mai bine.

Dintre cele de la inceput, primele sunt amintite in mod frecvent mai degraba decat cele de la mijloc. (Ganditi-va ce importanta are asta in castigarea alegerilor. Cine vine cu argumente puternice la sfarsit, rade mai bine. De asta, si dezbaterile televizate, care atarna greu in alegeri, sunt programate pe ultima suta de metri.)

  1. oamenii sunt supusi efectului de halou

Daca o persoana e frumoasa, vom tinde sa o credem si inteligenta. Extrapolam o calitate si o inmultim cu 10. Si reciproca e valabila: daca nu ne place cineva, daca il diabolizam, vom vedea la acea persoana numai defectele (ganditi-va ce efect are asta atunci cand judecam pe cineva intr-un proces penal).

  1. oamenii sunt conformisti

Ei gandesc… laolalta cu turma. Frica de a fi respins de grup este mai puternica decat dorinta de a-si exprima punctul de vedere propriu. Unul dintre cele mai relevante experimente din psihologie, infaptuit de Solomon Asch in 1951, arata ca majoritatea decide: pus intr-un laborator laolalta cu un grup de studenti (complici ai lui Asch), un suflet nevinovat a avut de aproximat lungimea unei linii. Toti ceilalti (perfizii complici ai experimentatorului) au declarat, toti, cam aceeasi lungime (o valoare absurda, evident falsa). Desi era evident ca e o prostie, inocentul subiect a declarat si el acea valoare, spusa de grup. How stupid is that?!

  1. oamenii sunt consecventi cand nu e cazul

„Oamenii incearca sa mentina consistenta propriilor opinii, chiar cu costul adevarului“, scrie Sutherland in cartea Irrationality (Pinter & Martin, 2007). „Ei nu pot accepta ca ceilalti sunt un amestec de bune si rele, ci incearca sa ii vada drept un intreg consistent. Nevoia de consistenta e si mai mare daca deja au investit ceva.“ Cred de bine – si cu toata – taria despre un partid, despre o vedeta, despre o afacere inceputa. Dar isi retrag simpatia de la chestiile pe care nu le pot obtine (sa-i zicem „efectul strugurilor acri“).

  1. oamenii decid luand in calcul prea mult trecutul

Isi bazeaza deciziile pe „precedente“ sau, daca au facut un sacrificiu (de bani, de timp sau de efort) pentru a obtine ceva, ei vor continua sa lupte pentru acel lucru (o relatie esuata deja, o afacere proasta si in pierdere), chiar daca au mai multe de pierdut decat ar avea de castigat daca renunta. Toate deciziile ar trebui sa se bazeze numai pe situatia prezenta, nu pe trecut… Trecutul e bun ca sa invatam din el, nu ca sa actionam „ca pe vremuri“. „Incapacitatea noastra de a ne recunoaste erorile este, in sine, o sursa de irationalitate.“ (Stuart Norman Sutherland)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

fourteen − 2 =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>